România face parte complet din spațiul Schengen. Controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate la 31 martie 2024, iar cele de la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria au dispărut la 1 ianuarie 2025. Călătorii nu mai opresc în mod obișnuit la cabinele Poliției de Frontieră atunci când merg către un alt stat Schengen.
Eliminarea controlului sistematic nu înseamnă că poți pleca fără acte. Trebuie să ai un document de călătorie valabil, deoarece poliția poate face verificări aleatorii, iar compania aeriană îți poate controla identitatea. Regulile pentru minorii români au rămas în vigoare. La frontierele externe, precum cele cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia, verificarea documentelor se desfășoară în continuare înainte de ieșirea sau intrarea în țară.
Ce s-a schimbat la frontierele cu Ungaria și Bulgaria
La trecerea cu mașina din România în Ungaria sau Bulgaria nu mai există un control de frontieră sistematic asupra fiecărei persoane. În condiții normale, nu mai predai cartea de identitate sau pașaportul într-o cabină și nu mai aștepți verificarea documentelor tuturor pasagerilor.
Schimbarea a redus timpii de așteptare, în special în perioadele aglomerate. Camioanele, autocarele și autoturismele pot continua deplasarea fără oprirea impusă de controlul asupra persoanelor.
Pot exista în continuare:
- controale aleatorii în apropierea frontierei;
- acțiuni comune ale poliției și altor autorități;
- verificări privind identitatea și dreptul de ședere;
- controale fiscale sau asupra bunurilor transportate;
- verificări rutiere obișnuite;
- opriri temporare cauzate de trafic, lucrări sau taxe de drum.
Polițiștii pot face verificări în zona de frontieră, pe drumurile principale, în gări, autogări și alte noduri de transport. Faptul că nu există o cabină de control nu elimină obligația de a te legitima atunci când autoritatea competentă solicită acest lucru.
Un stat Schengen poate reintroduce temporar controalele la frontierele interne dacă există motive serioase de securitate sau ordine publică. Într-o asemenea perioadă, documentele pot fi verificate din nou în punctele de trecere.
Trebuie respectate în continuare regulile de circulație, vinieta, taxele pentru poduri și condițiile privind echiparea mașinii. Intrarea în Schengen nu a eliminat obligația de a avea permis, certificat de înmatriculare, asigurare valabilă și documentele necesare vehiculului.
Nici regulile privind bunurile transportate nu au dispărut. Autoritățile pot verifica țigările, alcoolul, numerarul, produsele supuse restricțiilor și mărfurile transportate în scop comercial.
Ce document trebuie să aibă un adult
Cetățeanul român poate călători în majoritatea statelor Schengen cu o carte de identitate valabilă sau cu pașaportul. Documentul trebuie să fie în stare bună, iar datele și fotografia trebuie să permită identificarea titularului.
Cartea electronică de identitate poate fi folosită ca document de călătorie în statele Uniunii Europene și în alte țări care o recunosc. Vechea carte de identitate românească aflată în termen poate fi utilizată în continuare în condițiile aplicabile modelului respectiv.
Cartea de identitate simplă, emisă fără cip, nu este document de călătorie în străinătate. Nici cartea de identitate provizorie nu trebuie considerată o alternativă la pașaport. Verifică tipul documentului înainte de plecare, nu doar data înscrisă pe el.
Permisul de conducere nu este document de călătorie. Poate dovedi dreptul de a conduce, dar nu înlocuiește cartea de identitate sau pașaportul la verificarea identității și a dreptului de circulație.
În aeroport, pentru un zbor către o destinație Schengen, pasagerul trece prin controlul de securitate și merge către poarta de îmbarcare fără filtrul obișnuit al Poliției de Frontieră. Compania aeriană poate solicita totuși documentul pentru a verifica dacă numele corespunde rezervării.
Pentru un zbor către o destinație din afara Schengen, controlul de frontieră rămâne obligatoriu. Pașaportul poate fi necesar chiar dacă țara vizitată face parte din Uniunea Europeană, în funcție de statutul său și de regulile proprii.
Schengen și Uniunea Europeană nu sunt același lucru. Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein sunt în Schengen, dar nu sunt membre ale Uniunii Europene. Irlanda și Cipru nu aplică integral aceleași reguli ale spațiului Schengen.
Ce acte trebuie pentru copiii minori
Copilul trebuie să aibă propriul document valabil. Certificatul de naștere nu este document de călătorie și nu poate fi folosit singur pentru plecarea din România.
Minorul poate călători cu pașaport sau cu o carte electronică de identitate acceptată de țara de destinație. Cartea electronică poate fi emisă inclusiv copiilor sub 14 ani. Pentru statele din afara Uniunii Europene, pașaportul rămâne varianta sigură.
Dacă minorul pleacă împreună cu ambii părinți, este suficient documentul său de călătorie. Nu este necesară declarația notarială.
Dacă merge doar cu un părinte, este necesară, de regulă, declarația autentificată a celuilalt părinte. Aceasta nu se cere dacă părintele însoțitor exercită singur autoritatea părintească, celălalt părinte a decedat, există o hotărâre care suplinește acordul sau copilul se deplasează către statul în care are domiciliul ori reședința.
Când copilul călătorește cu bunicii, un profesor, un antrenor sau alt adult, sunt necesare documentul minorului și declarația autentificată a părinților. Actul trebuie să cuprindă acordul pentru călătorie și datele însoțitorului.
Însoțitorul nu mai trebuie să prezinte cazierul judiciar pe hârtie. Situația poate fi verificată electronic de polițiști. Dacă apar anumite condamnări grave, călătoria minorului cu persoana respectivă poate fi oprită.
Minorul care a împlinit 16 ani poate călători singur cu acordul părinților exprimat prin declarație autentificată. Dacă are domiciliul sau reședința în statul de destinație, poate călători neînsoțit fără declarație, dar trebuie să dovedească situația.
Aceste reguli se aplică și pentru călătoriile în Schengen. Verificările sunt nesistematice, însă lipsa actelor poate împiedica continuarea drumului.
Unde se mai face controlul de frontieră
România păstrează frontiere externe ale spațiului Schengen cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia. La aceste granițe, toate persoanele sunt verificate în punctele de trecere.
Controlul rămâne și în aeroporturi sau porturi pentru călătoriile către state din afara Schengen. În funcție de destinație, pot fi necesare:
- pașaport valabil;
- viză;
- autorizație electronică de călătorie;
- dovada cazării;
- bilet de întoarcere;
- dovada resurselor financiare;
- asigurare medicală;
- acte suplimentare pentru minori.
Regatul Unit nu face parte din Uniunea Europeană sau din spațiul Schengen. Pentru călătorie este necesar pașaportul, iar în funcție de cetățenie și scop poate fi cerută o autorizație electronică ori o viză.
Turcia nu este stat Schengen, chiar dacă românii beneficiază de condiții de intrare simplificate pentru anumite călătorii. Regulile trebuie verificate înainte de plecare.
Pentru un cetățean român, perioada de 90 de zile într-un interval de 180 de zile nu se aplică deplasărilor obișnuite în Uniunea Europeană în același mod în care se aplică turiștilor din state terțe. Totuși, după o ședere mai lungă de trei luni, țara gazdă poate cere înregistrarea rezidenței și îndeplinirea unor condiții.
Principalul avantaj al aderării complete este deplasarea fără opriri sistematice către Ungaria, Bulgaria și celelalte state Schengen. Documentele nu au devenit însă opționale. Ia cartea de identitate sau pașaportul, pregătește actele minorului și verifică regulile destinației, chiar dacă traseul nu mai trece printr-un filtru clasic de frontieră.
